Originile sărbătorii mărțișorului nu sunt cunoscute exact, dar prezența sa, atât la români cât și la bulgari (sub numele de Martenița), este considerată ca fiind datorată substratului comun daco-tracic.
Semnificaţiile șnurului, care este alcătuit din două aţe împletite de culoare albă şi respectiv roşie, sunt multe dintre care ar trebui amintită măcar cea care spune că roşul, dat de foc, sânge şi soare, este atribuit vitalităţii femeii iar albul, ca zăpada rece şi pură, ca apele înspumate, ca norii de pe cer, semnifică înţelepciunea bărbatului (unii au atribuit şi semnificaţii teologice).
Mărţişorul era un simbol purtat cu multă demnitate şi chiar solemnitate de către membrii societăţii tradiţionale, care evitau orice comportament necivilizat în perioada în care mărţişorul le împodobea îmbrăcămintea.
Respectând tradiţia transmisă de către înaintaşi şi simţind puternic bucuria de a dărui – mai ales acum la începutul Postului Mare – membrii Consiliul parohial al parohiei „ Sfântul Ierarh Nicolae”- Broşteni, Protopopiatul Urziceni, în frunte cu preotul paroh Cocheci Constantin-Nicolae, au oferit doamnelor care au participat la slujba din Duminica izgonirii lui Adam din rai, iconiţe, mărtişoare şi dulciuri.
