Vineri, 28 octombrie 2022 un grup de elevi ai Școlii Gimnaziale Coșereni, cu acordul doamnei director Neicu Elena, sub îndrumarea domnului profesor de Religie Davila Theodor- Stelian, a domnului profesor Oprea Tănase- diriginte la clasa a- VII- a, și a doamnei profesor Maria Dimache- diriginte la clasa a VIII-a , au organizat o excursie având ca reper următoarele puncte: Mănăstirile Căldărușani și Snagov , Muzeul Național al Satului ,,Dimitrie Gusti’’ din București,vizionarea unui film de comedie la Cinema.
Primul popas a fost la Mănăstirea Căldărușani ,un loc al rugăciunii și al comuniunii omului cu Dumnezeu. Aici, elevii au participat la Sfânta Liturghie apoi s-au închinat la icoana Maicii Domnului adusă aici în anul 1940 de la Mănăstirea Noul Neamț, numită și icoana dublă, deoarece, pe spatele acesteia se află zugrăvit un sfânt militar- Sfântul Gheorghe- prins în interiorul aceleiași rame.
De asemenea, tot aici găsim și moaştele Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul ŢăriiRomâneştiaşezate la loc de cinste într-o raclă de argint aurit cu medalioane ce conţin scene din viaţa sfântului, racla cu moaștele Sfântului Mucenic Artemie comandant în armata Sfântului Constantin cel Mare praznuit pe 20 octombrie, racla cu moaştele a treisprezece sfinţi: Sfântul Mucenic Arhidiacon Ştefan, Sfântul Dimitrie, Sfântul Pantelimon, Sfântul Artemie, Sfântul Lavru, Sfântul Petru, Sfântul Haralambie, Sfântul Elefterie, Sfântul Trifon, Sfânta Paraschiva, Sfânta Marina, Sfântul Teodosie, Sfântul Stelian. Pe lângă acestea este şi o bucăţică din lemnul Sfintei Cruci încadrată în metal.
Curiozitatea tinerilor a fost exprimată prin punerea mai multor întrebări despre: importanța sfinților și prăznuirea lor în zilele noastre, necesitatea participării tinerilor la viața Bisericii astăzi, nevoia cunoașterii vieții Bisericii prin participarea la slujbe dar si prin pelerinaje.
Cel de al doilea popas duhovnicesc a fost la Mănăstirea Snagov. Acest locaș de cult a luat ființă în anul 1408 potrivit unui hrisov al domnitorului Mircea cel Bătrân. Unele scrieri istorice afirmă că, înca din vremea domnitorului Vladislav I (1364-1379) aici exista un mic paraclis, având hramul Buna Vestire, care s-ar fi scufundat. Prin urmare cea mai veridică atestare rămâne cea din 1408. In jurul așezământului monahal de pe insula Snagov, în jurul anului 1485, domnitorul Vlad Țepeș dispune construirea unui zid de apărare, a unui pod, a unei închisori pentru trădători și tâlhari si a unui tunel pe sub apa. Mănăstirea Snagovului a servit, pentru o perioadă, ca închisoare de stat pentru boieri.
Biserica actuala, având hramul „Intrarea in biserica a Maicii Domnului”, a fost construită din cărămidă, în stil bizantin, de către domnitorul Neagoe Basarab, între anii 1517-1521.
Mănăstirea Snagov este o veche mănăstire ortodoxă, situată la o distanță de 45 de kilometri înspre nord de București, pe o insulă a lacului Snagov. Ansamblul monahal de pe insula Snagov a constituit un important centru duhovnicesc și cultural al Țării Românești, în epoca feudală. Mănăstirea Snagov a fost mult iubită de Sfântul Antim Ivireanu (1650-1716), devenit mai târziu mitropolit al Țării Românești. În tipografia de la Mănăstirea Snagov, înființată chiar de Sfântul Antim, s-au tipărit cărți bisericești în limbile greacă, slavonă și arabă, care au dus faima meșterilor de la Snagov până în Grecia, Asia Mica și Egipt.
Mănăstirea Snagov a devenit renumită mai ales după înmormântarea aici a domnitorului Vlad Țepeș.
Principalele curiozități ale tinerilor au fost următoarele: dacă tunelul ce făcea legătura dintre uscat și insulă mai este funcțional și în prezent? Accesul prin tunel a luat sfârșit în timpul Revoluției din 1848. Astăzi trecerea pe insulă se face pe un pod din metal.
După popasul duhovnicesc, ne-am îndreptat către Muzeul Național al Satului ,, Dimitrie Gusti’’, situat în nordul orașului, pe malul Lacului Herăstrau.
Aici tinerii au vizitat unul dintre cel mai mare și mai vechi muzeu din Europa, unde au întâlnit monumente originale, precum: case, Biserici, mori de apă și de vânt, de o mare valoare istorică și artistică.
Curiozitatea copiilor s-a axat și pe exponatele din case, precum: împletiturile, vasele, covoarele, icoanele și mobila care laolaltă exprimă creativitatea și spiritul poporului român.
Ultima activitate am decis să o desfășurăm prin vizionarea unui film de comedie la cinema, finalizând ziua într-o notă amuzantă.
Îmbinarea plăcută a părții duhovnicești cu cea istorică și desăvârșită cu o notă de divertisment a stârnit interesul și totodată dorința tinerilor de a da startul și altor excursii ce au ca scop dobândirea de noi cunostințe și experiențe de neuitat.
A consemnat,
Davila Theodor- Stelian – Profesor de Religie
